Dicționar Englez – Român

time



Substantiv
1. (mat.)

ori



Verb tranzitiv
1.

a fixa ora (pentru)


2.

a nimeri momentul (pt. o acțiune)


3.

a potrivi (ceasul)


4.

a pune la punct (un motor etc.)


5.

a calcula durata


6.

a ponta


7.

a cronometra



Substantiv
1.

timp, vreme


2.

oră, ceas


3.

timp, răgaz


4.

moment


5.

vreme; ocazie, prilej


6. (mai ales pl.)

vremuri


7.

dată, oară


8. (muz.)

măsură, tempo; ritm


Expresii:
in the day time  =  în timpul zilei
to lose/waste time  =  a pierde vremea
a long time ago  =  cu mult (timp) înainte
to work against time  =  a munci fără a pierde o clipă
at times, from time to time  =  din când în când
in no time  =  cât ai bate din palme
out of time  =  în contratimp
(d. un ceas) to keep good / bad time  =  a merge bine/ rău
to have a good time  =  a se distra/ simți bine
what time is it? what's the time ?  =  cât e ceasul
tell me the time, please  =  spune-mi , te rog, cât e ceasul
give me time and I will do it  =  dă-mi răgaz și o voi face
for the time being  =  pentru moment
at one time  =  la un moment dat
there is a time for everything  =  toate la vremea lor
to bide one's time  =  a aștepta prilejul
men of our times  =  oameni ai vremurilor noastre
in times past  =  odinioară
wait till next time  =  așteaptă până data viitoare
time and again, many a time  =  de multe ori, de nenumărate ori
to beat time  =  a bate măsura
to keep time  =  a ține măsura
common time  =  măsură simplă în patru timpi
five times five is twenty-five  =  de cinci ori cinci fac douăzeci și cinci
time ! time!  =  timpul! (fel de a se adresa arbitrului la meciuri)
to time one's arrival  =  a-și alege momentul sosirii
a well-timed remark  =  o observație oportună