Dictionary English – Romanian

pride



Substantiv
1.

mândrie


2.

orgoliu, amor propriu


3.

strălucire, splendoare



Verb tranzitiv
1.

a se mândri (cu)


2.

a se lăuda (cu)


3.

a-și face merite (din)


Expressions:
to take pride in one's work  =  a se mândri cu munca sa, a găsi plăcere în munca sa
false pride  =  îngâmfare
the pride of the morning  =  splendoarea dimineții
in the pride of youth  =  în floarea tinereții