spoil
Substantiv
1.
2. pl.
3. pl.
4. pl. (min.)
jaf, pradă
2. pl.
avantaje mat. (din activ. pol.)
3. pl.
trofee (de război)
4. pl. (min.)
pământ, resturi
Verb tranzitiv
1.
2.
3.
4.
5. (fam.)
a prăda, a jefui
2.
a despuia, a păgubi
3.
a strica, a corupe
4.
a strica, a distruge
5. (fam.)
a face de petrecanie (cuiva)
Verb intranzitiv
1.
2.
3.
Expresii:
a jefui
2.
a se strica
3.
a se distruge, a se ruina
Expresii:
fish soon spoils in hot weather = peștele se strică repede la căldură
it will not spoil for keeping = poate fi păstrat fără să se strice
(fig.) to spoil the Egyptians = a jefui pe inamic
to spoil smb. of his inheritance = a despuia pe cineva de moștenirea sa
you are spoiling me! = tu mă strici!
a spoilt child = un copil răsfățat
to spoil one's eyes reading by candlelight = a-și strica ochii citind la lumina lumânării
the rain has spoilt the crops = ploaia a distrus recoltele
to spoil smb.'s appetite = a strica pofta cuiva
it will not spoil for keeping = poate fi păstrat fără să se strice
(fig.) to spoil the Egyptians = a jefui pe inamic
to spoil smb. of his inheritance = a despuia pe cineva de moștenirea sa
you are spoiling me! = tu mă strici!
a spoilt child = un copil răsfățat
to spoil one's eyes reading by candlelight = a-și strica ochii citind la lumina lumânării
the rain has spoilt the crops = ploaia a distrus recoltele
to spoil smb.'s appetite = a strica pofta cuiva