Dicționar Englez – Român

repute



Substantiv
1.

reputație, faimă, renume



Verb tranzitiv
1. (mai ales pasiv)

a fi considerat, a fi socotit


2. (mai ales pasiv)

așa-zis, pretins


Expresii:
of good repute  =  cu reputație bună
to be held in bad repute  =  a avea reputație proastă
to be well reputeed of  =  a avea o reputație bună