master
Substantiv
1.
2.
3.
4.
5. (mar.)
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12. (în școția)
13.
14.
stăpân, proprietar
2.
patron, șef al unei antreprize
3.
stăpân (în raport cu servitorii)
4.
stăpân, proprietar
5. (mar.)
căpitan al unui vas
6.
profesor
7.
învățător, dascăl
8.
maestru
9.
director (la anumite colegii)
10.
titlu universitar
11.
maestru (într-o artă, meserie)
12. (în școția)
titlu dat presupusului moștenitor
13.
domnișor, jupân
14.
maestru
Verb tranzitiv
1.
2.
3.
4.
5.
Expresii:
a stăpâni, a poseda
2.
a domina
3.
a îmblânzi
4.
a învinge
5.
a conduce, a dirija
Expresii:
form-master = profesor diriginte (al unei clase)
fencing master = maestru, profesor de scrimă
Master of ărts = doctor în litere
to take master's degree = a-și lua doctoratul
master carpenter = meșter dulgher
master borer = meșter sondor, șef al unei echipe de sondori
Master of Ceremonies = maestru de ceremonii
a master mind = un spirit deosebit, o inteligență superioară
to be master of = a dispune de, a fi stăpân pe
he had made himself master of several languages = stăpânea mai multe limbi
she liked to master the whole house = îi plăcea să domine întreaga casă
to master a difficulty = a învinge o dificultate
fencing master = maestru, profesor de scrimă
Master of ărts = doctor în litere
to take master's degree = a-și lua doctoratul
master carpenter = meșter dulgher
master borer = meșter sondor, șef al unei echipe de sondori
Master of Ceremonies = maestru de ceremonii
a master mind = un spirit deosebit, o inteligență superioară
to be master of = a dispune de, a fi stăpân pe
he had made himself master of several languages = stăpânea mai multe limbi
she liked to master the whole house = îi plăcea să domine întreaga casă
to master a difficulty = a învinge o dificultate