Dictionary English – Romanian

whip



Substantiv
1.

bici, cravașă


2.

birjar, vizitiu


3. (vânăt.)

hăitaș


4. (tehn.)

scripete


5.

troliu


6.

macara


7. (mar.)

mandar, palan


8. (la moara de vânt)

aripă, braț



Verb tranzitiv
1.

a biciui


2.

a mișca repede, brusc


3.

a aduna


4.

a obține


5.

a bate (ouă etc.)


6.

a pescui cu undița (în)


7.

a ridica cu un scripete, macara


8.

a întinde bine (un cablu)


Expressions:
to crack a whip  =  a pocni din bici
whip and spur  =  mâncând pământul, în goana mare
I am no whip  =  nu știu să mân bine
whip (pol., mai ales party whip)  =  organiz. participării regulate a mem. unui partid
whip  =  convocare urgentă pentru a participa la ședințe parlam.
to whip a horse  =  a biciui un cal
he whipped his sword out  =  își scoase cu repeziciune sabia
to whip in the hounds  =  a aduna câinii
to whip together a majority  =  a obține majoritatea