Dictionary English – Romanian

coil



Substantiv
1.

încolăcire


2.

încovrigare


3.

rotocol (de fum)


4.

buclă (de păr)


5. (tehn.)

tambur


6.

colac de frânghie


7. (electr.)

bobină



Verb intranzitiv, verb tranzitiv
1.

a (se) încovriga


2.

a (se) încolăci


Expressions:
a serpent coiled up in the sun  =  un șarpe încolăcit la soare
induction coil  =  bobină de inducție