Dicționar Englez – Român

spike



Substantiv
1.

vârf ascuțit (de metal)


2.

cui


3.

piron (de metal)


4. (ferov.)

crampon


5.

pană (de lemn) ascuțită


6. (bot.)

spic


7.

frigare


8. (bot.)

levănțică



Verb tranzitiv
1.

a prevedea (talpa încălț.) cu cui


2.

a străpunge


Expresii:
spiked boots  =  bocanci de munte